Old ain't always gold

Vorbeam zilele trecute cu un prieten si am ajuns la o discutie despre ideea de modern vs. vintage. Imi place aspectul vintage, de la arhitectura uimitoare a unei cladiri pana la detaliile unei piese de mobilier. Dar, imi place sa privesc, sa admir, si sa trec mai departe. Pe cand, in ceva modern ma regasesc mai usor. Intre cladirile acoperite cat mai mult posibil cu sticla ma simt confortabil. In incaperi potrivit de inalte, unde fiecare lucru are o latura neteda si e parca impecabil pus exact unde trebuie, gasesc o atmosfera mai placuta. In orasele care nu dorm nicicand, in care varfurile constructiilor se cufunda printre nori si te fac sa te simti mic, am un sentiment de siguranta.

Ce e vintage are un aer de vechi, care se vrea a fi apreciat, dar eu una pur si simplu nu il gasesc atat de fascinant. Si nu cred ca nu stiu sa vad "profunzimea semnificatiei", pentru ca atunci cand vine vorba de gusturi, ele nu se discuta. Am primit priviri aspre de multe ori cand am afirmat ca nu imi place Sibiul, spre exemplu. L-am vizitat in vara si auzisem numai laude despre el. Are farmecul lui, insa nu as locui niciodata intr-un oras asemanator, nu as putea. Ca sa fiu sincera, cea mai atractiva cladire, estetic vorbind, mi s-a parut Hotelul Ramada...total atipic peisajului:)).

Pe de alta parte, combinatia de vintage cu modern mi se pare incredibila. O fantana veche in centrul unui oras aglomerat reuseste sa schimbe tabloul. E ca un moment de liniste pus exact in locul potrivit, in locul cel mai zgomotos.

Poate am eu o problema si intr-o zi o sa trec de partea cealalta...Sau poate ca nu. Sincer imi regasesc caracterul in locurile aglomerate, in orasele in care te pierzi si mai ales in aspectul modern. Nu sunt genul care renunta prea usor la ideile fixe, iar problema frumosului din haos am mai mentionat-o in alta postare.

M-am luat putin prea serios cu subiectul, nu intentionam sa scriu toata postarea despre asta, dar e tarziu, mi-e nespus de somn si au inceput sa imi fuga literele de pe ecran cand tastez... Deci o sa termin probabil data viitoare ce am vrut sa zic initial. Si cum stiu ca probabil majoritatea celor care citesc acum s-au uitat mai intai la pozele de mai jos (pentru care este responsabila Maria), va invit sa le priviti din nou:)).